Boala ce acţionează în tăcere şi poate fi descoperită când e prea târziu

Scris de Gabriel Adam la 9 Mar 2017, ora 14:00

Te simţi tot timpul obosit, nu ai poftă de mâncare, faci febră? Ai putea suferi cu rinichii. “Boala cronică de rinichi este mult timp asimptomatică, motiv pentru care, de cele mai multe ori, este descoperită târziu, când bolnavii au ajuns deja în insuficienţă renală cronică avansată.

Rinichiul este un organ complex ce îndeplineşte atât funcţia de excreţie a organismului, produşii toxici de la nivelul sângelui fiind filtraţi la nivel renal şi eliminaţi prin urină, dar şi funcţie endocrină, rinichii secretând o serie de hormoni cum sunt: renina, bradikinina, care are rol vasoactiv, eritropetina, ce deţine un rol în stimularea formării globulelor roşii etc.”, subliniază medicul internist Corina Nedelcu pentru gandul.ro. Patologia renală poate fi primară, poate afecta structural rinichiul – litiaza, infecţiile, tumorile, boala polichistică renală etc. sau secundară unor afecţiuni sistemice – diabetul zaharat, hipertensiunea, bolile cardiovasculare, bolile inflamatorii sistemice etc.

“Colica ureterală apare ca o durere localizată iniţial lombar, ce migrează pe traiectul ureterului, către organele genitale externe şi rădăcina coapsei. Este însoţită de agitaţie şi lipsa unei poziţii antalgice, simptome urinare, uneori vărsături, şi pareza intestinală reflexă. Cauza este obstrucţia ureterului prin material de natura litiazică, cheaguri, infecţie sau ţesut renal necrotic.

Colica renală aparută prin distensia bazinetului sau capsulei renale este durerea surdă, difuză, uneori intensă, localizată în unghiul costovertebral, posibil extinsă în ultimul spaţiu intercostal posterior. Apare în cazul obstrucţiei ureterale proximale sau al pielonefritelor’’, afirmă dr. internist Corina Nedelcu.
Asocierea durerii cu febra sau frisonul, astenie fizică, lipsa poftei de mâncare, greaţa sau vărsăturile sugerează o infecţie la nivelul rinichiului – pielonefrita sau glomerulonefrita, diagnostic ce trebuie susţinut de investigaţiile paraclinice necesare.

“Un alt simptom de alarmă frecvent este hematuria (prezenţa globulelor roşii în urină), care în funcţie de mărimea sângerării poate fi macroscopică, vizibilă cu ochiul liber, sau microscopică – detectată prin examenul sedimentului urinar. Peste 60 % din cazuri au ca etiologie litiaza, infecţiile sau tumorile.
Apariţia globulelor roşii după o colică renală sugerează cel mai frecvent litiaza renoureterală. Hematuria nedurerosă asociată cu scăderea în greutate şi alterarea inexplicabilă a stării generale trebuie să ridice suspiciunea unei tumori renale sau de căi urinare sau tuberculoza renală.

Hematuria asociată simptomelor vezicale (polachiurie, usturimi la micţiune) sugerează cistita (o infecţie la nivelul vezicii urinare). Se poate asocia cu piuria, ce semnifica prezenţa leucocitelor în urină, şi determină caracterul tulbure, urât mirositor al acesteia. Predispoziţia către infecţiile urinare o au femeile, persoanele cu obstrucţii ale căilor urinare sau cu diabet zaharat. Hematuria asociată cu edemele ridică suspiciunea glomerulonefritei”, adaugă dr. Corina Nedelcu.

Investigarea funcţiei şi patologiei renale se face prin analize de sânge (uree, creatinina, rata filtrării glomerulare, clearance-ul creatininei, acid uric, albumina serică, ionograma serica – sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfat, bicarbonat, hormonul paratiroidian, hemoleucograma) şi analizele de urină (examen sumar de urină, sedimentul urinar, ionograma urinară, creatinina, proteinuria, urocultura). “În funcţie de patologia sugestivă clinic, medicul poate recomanda şi examene imagistice (ecografia abdominală, urografia intravenoasă, CT sau RMN) sau chiar biopsia renală.

Degradarea constantă şi progresivă a funcţiei renale, cu sau fără scaderea volumul urinar, exprimă insuficienţa renală. Aceasta poate apărea brusc – insuficienţa renală acută sau se poate instala lent, în timp- insuficienţa renală cronică’’, precizează specialistul.

Simptomele insuficienţei renale pot fi oboseala, lipsa poftei de mâncare, greaţa, vărsăturile, gustul neplăcut, scăderea în greutate, malnutriţia, pruritul, tegumentele palid teroase, anemia, hipertensiunea, cardiomiopatia hipertensivă sau ischemică, insuficienţa cardiacă congestivă, edemele declive, osteodistrofia renală etc.

“Indiferent de timpul de instalare, rinichiul îşi pierde capacitatea de a menţine echilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic al organismului, compuşii toxici se acumulează, nu mai pot fi eliminaţi, şi ajung să se adune în sânge. Primul semn biologic al perturbarii funcţiei renale este reducerea eliminarii creatininei şi creşterea valorii serice a acesteia.

Tratamentul insuficienţei renale cronice (IRC) constă în tratarea factorilor care o produc sau agravează (hipertensiunea, diabetul zaharat, insuficienţa cardiacă, hipotensiunea, produşii nefrotoxici, infecţia, hipercalcemia, litiaza, sau alte cauze obstructive – adenomul de prostată etc). Dacă IRC rezultă în urma unei afecţiuni progresive si netratabile, tratamentul este conservator până în momentul când este necesară dializa.

Pe măsura progresiei IRC spre stadiul terminal, regimul alimentar este deosebit de important, el fiind stabilit de către medic în funcţie de patologia ce stă la baza acesteia. În cazul lipsei poftei de mâncare este necesar un aport caloric crescut, cu scăderea aportului proteic la 0,6g/kg/zi şi cu creşterea aportului de carbohidraţi şi grăsimi suficient pentru satisfacerea necesarului energetic (cu grijă, însă, la pacienţii dislipidemici şi diabetici). Trebuie asigurat un aport vitaminic optim. Aportul de lichide recomandat este în medie de 2l pe zi şi este restricţionat doar atunci când scade concentraţia de sodiu în sânge, aportul de sare se micşorează în cazul apariţiei edemelor şi al hipertensiunii arteriale. În IRC terminale se recomandă reducerea consumului de alimente bogate în potasiu şi fosfaţi”, adaugă dr. Corina Nedelcu, de la spitalul Monza, pentru gandul.ro. Remediile naturiste pot fi folosite ca adjuvant al tratamentului medicamentos. “Există plante al căror efect antiseptic, antiinflamator, antispastic şi diuretic poate fi util în afecţiuni ca litiaza renală, infecţii urinare, incontinenţa urinară, retenţia de urină etc. Acestea sunt: frunzele de mesteacan, codiţele de cirese, mătasea de porumb, florile de soc, troscotul, sunătoarea, coada-şoricelului, urzica, menta, cicoarea, rădăcina de brusture etc. “, precizează medicul Corina Nedelcu.

Mai multe articole

300x250 Stejarelul
IULIUS MALL 1
RADIO TIMISOARA
FASHION FRIDAYS

PRIETENII NOŞTRII

Petre Nicoara HP